miercuri, 5 iunie 2013

Prea multe semne de intrebare; Prea putine raspunsuri; Prea putina viata.


 Nu stiu ce naiba, is asa de sensibil si trebuie sa ma vad asa cum spun altii. Ma chinui sa scriu ceva aici, sa zic ce simt dar nu pot pentru ca nu stiu ce simt. Ma urasc? Poate, nu stiu, nu stiu cum sa rezolv asta, nu stiu cum sa repar chestii, nu stiu cum sa imi traiesc viata, nu stiu daca cuvintele astea sunt adevarate. Nu stiu si gata. Nu ma pot exprima, uneori ma intreb dece mai incerc. Ma intreb dece mai incerc sa fiu eu, pentru ca nu pot, ma catar, ma prind, cad. Asta e povestea mea zilnica.
Ai prins de radacina.
Esti pe maini bune, totul va fi ok.
Cacat, ai picat. Las-o balta, dece mai incerci? Nu vezi ca mai umpic si iti plangi de mila? Penal.
Dece credeam ca o sa fie totul ok azi? Dece? Totimpul este rau, ma intreb dece am sperat la asta. Credeam ca ceva s-a schimbat? Hell no. Nu stiu, is distrus in toate punctele de vedere, fizic, psihic mai ales, si imi vine sa urlu sa tip sa dau cu pumnii in tot, sa lupt. Sa lupt? Nici nu stiu daca pot lupta fara arme. E ceva cu care te confrunti zi de zi. Ar trebui sa renunt? Ar trebui sa ma dau batut in legatura cu tot? Gandestete idiotule gandeste-te la lumea care te inconjoara, ei vor asta? Chiar vor asta? Poate nu realizeaza, dar nu o fa. Stii ca vrei sa o faci, dar te lasi balta pentru ca stii ca cel putin trei persoane ti-ar simti lipsa. Poate ti se pare aiurea dar iti vor simti lipsa, pesoanele care pretind sa te cunoasca pentru ca le-ai aratat cine esti, cine vrei sa fi, cine ai fost. Dar vrei sa o faci asai? Normal, vrei sa te lasi batut. Nici nu ai curaj sa te duci dincolo sa faci chestia asta, sa te distrugi, sa i distrugi pe cei din jur. Doar da-ti o palma si mergi mai departe.
 Dar daca totusi? Nu vrei sa fie mai departe, ai dat palma, vrei sa mergi mai departe? Nu? Ia o hotarare, fa ceva, daca vrei fa acel lucru, dar trebuie sa te confrunti cu consecintele, daca nu reusesti? Ce vei spune? Ai sa spui ca a fost un moment tragic si nu o sa se mai intample, ca in filme, viata merge mai departe happy ever after, cacat. Nu , nu e asa si in realitate, te vor inchide intr-un spital cel mai probabil in timp ce ai tai iti vor aduce de mancare si tu seara plangi si dai cu pumnii in pereti de ciuda, gandintu-te ca dupa postul asta vei merge dincolo si vei lua doar doua si vor fi de ajuns. Dar nu ai curajul asai? Nu ai curajul sa ti-o iei ca si cum ai scoate inima din piept, si ai arunca-o in ocean, lasand-o sa mearga jos de tot. Semne de intrebare peste tot,  sparg ecranu, prea multe intrebari.

luni, 20 mai 2013

Aberatii 1.3 (update)




Am lasat balta blogul pentru o perioada buna de timp deoarece eram pierdut in timp si spatiu (inca sunt) si am decis sa nu scriu nimic pentru ca il umpleam cu aberatii avand sa ajung la vre-o 3-4 lunii nescrise pe aici.   Cred ca pot sa zic ca mi le-am tinut in cap, le-am dat drumu, au venit altele si tot asa. Cel putin m-am eliberat de ele si acum is ok, nu am probleme prea mari. Sau cel putin nu le vad eu, ceea ce e ok pentru mine. Cred ca o sa fie cel mai mic post de pe acest blog avand in vedere ca este un fel de "update". In fine, astea fiind spuse povestea asta continua fara nici o explicatie. Voi vedea ce voi intalnii si cu ce raman in final.

vineri, 22 martie 2013

Small thing

As putea incepe sa vorbesc despre cat de faina sau cat de nasoala a fost saptamana aceasta sau cea trecuta. In primul rand as vrea sa vorbesc despre D. Pentru ca m-am saturat de aberatiile facute de ea si cu nepasarea ei cu tot. Dece vrei sa faci totul asa de complicat? Chiar nu ma suporti, si incerci sa ma ignori? Pentru ca nepasarea doare destul de rau. M-am saturat sa fiu singurul ce incearca sa te caute si sa te faca sa te simti ok. Toate aceatea se pare ca s-au terminat chiar asta seara. If you don't care than i don't care.:-)
Imi pare rau pt Lar. Pentru ca nu are fite asa cum presupun alti indivizi. Scoala e de cacat. Fite barfe si figuri. Cam atat s-au intamplat in ultimele zile. Cred ca ma voi pune la somn avand in vedere ca este ora 2 aproape.

marți, 5 martie 2013

Somehow I've got everybody.

I never was and never will be
YOU don't know how I've betrayed me
have you no shame? Don't you see me?
I'm not real and nobody can save me,
and somehow I've got everybody fooled even if I'm everybody's fool...

Nu stiu ce e cu mine in ultimele zile, ma simt dezorientat, nu stiu ce fac cum gandesc si ce... Am ajuns sa ma lupt eu impotriva mea si nu a altcuiva. Imi vine sa urlu pentru ca sunt un las! Am ajuns sa fac asta dinou si nici macar nu am facuto cum trebuie! I HATE MYSELF.
 Ma simt ca si cum as pune acel zambet pe care eu il urasc pe fata, si ma port ca si cum nu s-a intamplat nimic. Unde sunt eu? Unde ma aflu? Mai exact unde m-am pierdut? M-am pierdut..? Da... M-am pierdut de mine insumi, nu stiu dece sunt asa, dar uite ca reusesc sa trec peste orice zi care se simte ca naiba. Uite-ma cum pic, incet incet, ajung de unde am plecat. Cine s-ar fi gandit ca un copil asa de cuminte , respectuos si foarte vesel va ajunge sa fie un neajutorat, care se uraste pe el insusi, se crede extrem de imperfect, se distruge psihic singur si ar schimba majoritatea lucrurilor la el? Nu stiu unde a disparut. Dar dece toata lumea e mai buna decat mine si eu nu? Toata lumea e mult mai fericita decat mine. Vara? Abia astept. Piscina? Nu. Urasc cum arat si spun lucruri "happy" pentru ca incerc sa va ajut. Daca nu pot sa o fac cu mine o fac cu voi! NU MAI INTREBA-TI PENTRU CA NU POT SA RASPUND. NU STIU. Ma urasc, vreti sa auziti asta?  Ma urasc pentru ca nu pot fi acel baiat normal si trebuie sa fiu monstrul asta! Vreau sa scap din aceasta mica camera din capul meu, unde arat perfect, cum vreau eu, cum de fapt arat eu pe dinauntru si sunt prins in acest corp. Nimanui nu i pasa cu adevarat. Mai alest tie D., tie nu iti pasa, poti sa zici ce vrei nu iti pasa nimanui nu-i pasa. I JUST WANNA .. SCREAM THE HELL OUT OF ME. Am fost o data increzator dar am decazut cu mare tristete. Totimpu am fost batjocorit, si ce am facut? Am stat asa, am indurat, intr-o zi acestea se vor sfarsi. Intr-o zi cu ploaie.

Imi pare rau daca te-am dezamagit vre-o data, te iubesc si todeauna o voi face. Imi pare rau daca te-am suparat cu ceva, stiu ca nu am fost eu ce-l mai bun nepot din lume dar vei ramane pentru tot restul vietii mele, in inima mea. ( I love you with all my heart, ) Reast in peace.

duminică, 27 ianuarie 2013

Who i really am?


 Era una din zilele in care nu ma asteptam la pur si simplu nimic, nu vroiam nimic, nu ma interesa nimic. Dar am auzit acest lucru : " Trebuie sa lasam ceva in urma noastra ". Si ma gandeam ce as putea lasa eu inafara de lucruri normale care le raman urmasilor presupun, gen sa ajut pe cineva sa stiu ca am facut ceva bun in sfarsit si ca nu am distrus. Sa fiu mandru de un lucru; si de mandrie am mai vorbit. Trebuia sa raspund la doua intrebari la care m-am blocat.
 " Ce ai vrea sa schimbi la tine? "
 " Doua lucruri de care esti mandru "
 Eu nu stiam ce sa raspund deloc la aceste chestii pentru ca pur si simplu capul meu era aiurea zbura si nu mai putea sa ajunga inapoi in clasa aceea ruginita. Ce as vrea sa schimb la mine? Nu chiar tot, dar majoritatea lucrurilor care le am. Desii daca le-as schimba, inca as fi eu? Inca as fi aceiasi persoana care a vrut sa lase ceva in urma sa? Pana la urma am scris " Nu as schimba la mine nimic de-o cam data" deoarece toata lumea predase foile si aceea profesoara astepta dupa mine. As vrea pana la urma sa cred in acele cuvinte care le-am scris, ca sa fiu sigur ca nu vreau sa schimb nimic la mine, ceea ce nu cred ca e posibil.
 Si sa fiu mandru de ce anume? Chiar nu am chestii de care sa fiu mandru, poate ca am terminat clasele 1-8? ( asta am scris pentru ca profesoara nil daduse ca exemplu ) dar a doua? Nu stiam, nu stiam ce sa scriu nu stiam ce sa fac si am lasat asa. Restu erau usoare pentru ca stiam ce aduceam intr-o prietenie. Chiar daca in ultima vreme nu stiu exact care sunt prieteni mei. Ma refer la.. Ba simt ca am niste prieteni wow ma inteleg si chestii, ba ca am prieteni? Uneori imi vine aceasta intrebare in minte...
Si as vrea sa adaug o micuta nota despre idiotii de la scoala, care sunt toti falsi si foarte aiurea, au gura mare dar faptele is mici urasc scoala asta! O urasc. Mi groaza dimineata sa ma trezesc pentru o prostie ca aia, vreau ceva nou, ceva necunoscut. Am sa ma opresc aici fara sa va mai aburesc cu aceste prostii, am vrut sa umplu umpic blogul pentru ca parea cam gol. 

duminică, 13 ianuarie 2013

New Year

Death is peaceful, easy. Life is harder.


 Ma gandeam acum cateva zile sa postez ceva, pentru ca am lasat asa in paragina blogul, si chiar nu aveam idei ce sa mai spun. La multi ani in primul rand carora citesc acest blog, sau daca nu, e ok, vorbesc singur. Am asteptat acest craciun asa de mult si pot zice ca a fost ok, nu am nimic de comentat, chiar daca as fi vrut sa fie umpic mai "happy" ce pot spune, am capatat ceva totusi pana la sfarsit. Mosu a venit si la mine ca sa zic asa, as fi vrut sa imi aduca mai mult noroc de anul nou, sa imparta cadoul in doua, dar multumesc persoanelor apropiate ca au fost langa mine in tot acest timp. Anul acesta a fost ca un rollercoaster pentru mine, sentimentele mele erau chiar peste tot, PESTE TOT. Dar am trecut cum am trecut si peste asta, ceea ce e important este ceea ce urmeaza :). Vacanta am petrecuto la bunici ca sa zic asa, am impartito de fapt intre tata si bunici. Ultimele saptamani si primele din acest an au fost destul de aiurea, cateva, cateva mai multe comentarii la adresa mea dar ar fi bine sa ma obisnuiesc mai repede cu ideea aceasta, cel putin am petrecut niste timp cu cateva persoane care nu chiar nu le vazusem de mult si abia asteptam sa le vaaaad. Am sa termin acest post aici, pentru ca incep cu ideiile si prostiile mele asa ca un an nou, maine e scoala, fuck, sa aveti tot ce va doriti.