Imi propusem sa ma trezesc devreme dar m-am trezit traziu. Prima oara cand ceva nu imi reuseste? Nu. Ma rog, am decis sa fac ceva azi si sa nu stau ca blegu, noroc ca L. m-a sunat si am reusit sa evadez din inchisoarea asta. Peretii albastrii ca norii, si melodiile triste care le ascultam intruna, am iesit si totul parea ok. Am mers prin zona, unde tocmai ma mutasem .. era trist, incercam sa evit locurile vizibile si i tot ziceam sa o luam pe ocolite, nu vroiam sa m-a recunoasca cineva. Oricum, fiecare persoana care trecea pe langa mine, mi se parea ca este unul dintre voi, chiar fiecare. M-a simteam intr-o capcana, totimpu inima imi sarea din piept cand cineva venea de pe colt si il vedeam.
Sper sa trec o data si o data peste frica de a va revedea dinou, chiar daca nu se intamplase ceva intre noi, nu prea multe. Ciudat ca fix cand eram pe strada asta telefonul meu ce era in buzunar suna fix la voi! ciudat.. Am realizat ca am un apel pierdut dupa ce am urcat in firobuz.. ma luase cateva sentimente ciudate.. nu stiam ce sa zic sau ce sa fac, sa va sun inapoi? Am lasato balta. In fine, am ajuns acasa si eram fericit. O vazusem pe L, fericita si dupa imbratisarea aia puteam sa o las sa faca ce vrea ea. Dar ma bucura ca o vazusem. Am ras ca si cum faceam pe vremuri, ne-am promis ca nu ne vom schimba nici macar o data. Mai ales din cauza liceului. Totimpu vom vorbi si nimic nu ne va despartii. That's for sure. Seara, m-a ia iarasi cu prostiile mele, legata de alta persoana draga mie, dar .. iarasi dezamagire mi se pare ca nu as avea nevoie nici sa iti spun ceva de rau. Atatea ai facut si nici nu ar trebui sa iti comentez, imi vine sa tip, si sa .. pur si simplu sa MOR! Nu pot sa mai rezist, incep sa ma urasc pe mine insumi, deja.. e totul aiurea. Nu stiu.. habarnam.. Imi pare rau! Ar fi atatea de spus, dar am sa rezum totul la un "imi pare rau".
"Aiureala are mereu sens cand sentimentele sunt la mijloc..ele si persoanele la care tii!"
RăspundețiȘtergere:* :o3