Hello again.

Am intrebat dexul ce este fericirea.
FERICÍRE, fericiri, s. f. Stare de mulțumire sufletească intensă și deplină

 Am fost fericit pentru o perioada, totul mergea asa de bine, scoala, prieteni, familia, bani. Totul era perfect, stii? Am uitat cum se simt lacrimile pe obraz. Am si uitat ca am fost in depresii, ca totul ar putea merge gresit... Ca totul e fucked up si ca totul va reveni ca o sageata in inima. Asa incepe, cu o sageata. O simti, te gandesti ce sa faci, stii ca nu o vrei inapoi. Trebuie sa o iei inapoi! Nu ai de ales, daca vrei sa fie totul bine, celor din jur, trebuie sa faci asta. Ea a castigat, si ea va castiga mereu. Uite-ma, sunt dinou la blogul meu, unde imi scriu fiecare greseala, nu pot scrie ceva fericit. Hai sa vedem cat mai pot rezista huh?

I adore you

 Inca mai simt ceva? Nu stiu. Nu stiu ce simt. Am ajuns acolo, la acel sentiment, il simt undeva. Undeva in camera asta, undeva dupa rafturi, dupa toate gandurile mele. Se afla acolo, pe fundalul alb, cu tine. Incerc sa ma ridic de la suprafata pamantului sa vad daca mai sunt ranit, dar nu stiu, nu stiu si vreau sa ma ajuti sa descopar. Te rog sa ma ajuti. Nu poti. Nu vei putea pentru ca nu esti aici si nu vei fi vre-o data. Nu vei fi, nu te vei gandi la mine cum m-am gandit si eu la tine. Nimeni nu poate sa imi demonstreze ca asa este, dar stiu sigur ca asa este. Tu nu esti ca si mine, tu esti altfel. Stii sa profiti. E bine. Sper sa ai o viata frumoasa, una superba. Fericire. Asta iti doresc. Chiar daca un prost a plans o data dupa tine, nu neaparat pentru tine. Pentru ca se atasese de cineva foarte drag, care acum va aparea la momentul prost, pentru ca asta ai facut totimpul. Ai aparut la momentul prost, la timpul prost. Sau poate ca la timpul potrivit? Mi-ai dat atentie si eu m-am atasat. Cum se face ca de fiecare data cand ne intalnim, ne vedem, traiesc momentul, apoi regret ca prostul ca imi fac iluzii si de fapt nimic nu se va intampla. Ever. Nu stiu daca inca mai sunt ranit, poate sunt. Poate a trecut. Poate urasc faptul ca a trecut? Poate m-am facut mai rece, puternic. Nu stiu, nu vreau sa gandesc, m-am saturat. Dece nu te mai gasesc in aceiasi melodie? Adica, ce prostii vorbesc, te gasesc, dar la departare, foarte mare, te indepartezi. Am impresia ca la un moment dat vei disparea de tot in fundalul alb. Si eu voi ramane aici, in fata lui, in fata unui perete alb.

Drive. I see you. Can't stand me.

 
I hoped you will be there when i go.  When i look you in the eyes i feel that, been there, done that.
Urasc cand mi se intampla asta.  Sa ma atasez de o persoana si sa imi fac tot felul de vise, chiar daca incerc sa traiesc momentul si sa profit de el, tot nu este de ajuns. Ramai un weekend cu acea persoana si te simti in paradis, stii ca e gresit ce gandesti dar tot o faci. Gandesti lucruri stupide si spui tampenii. Insa intr-un final te gandesti ca totul e ok, o sa va revedeti. Te dai jos din masina iti iei bagajul va pupati prieteneste de adio, obosit si teapan dupa un drum lung. Intri in casa, ce gandesti, ce auzi, ce realizezi, te scufunzi in lacrimi, vrei sa zbieri, sa dai cu pumnii. Ascult aceleasi melodii zi si noapte, devreme sau tarziu. Acel sentiment il urasc si ador in acelasi timp. Simt ca traiesc, simt ceva. E gresit, stiu. Nu stiu ce simt. Te urasc, mi dor de tine, ma urasc, maine zi nasoala, tremur, is ok.
I was crazy thinking you were mine, it was all just my lie.

next time you point a finger, i'll point you to the mirror.

Citeam cateva dintre postarile mele si  am vazut ca am sperat sa ajung "acolo" si ca imi puneam suflet in ceea ce fac, ma straduiam. Am ajuns. Am ajuns acolo unde am vrut intr-un final. Da, este adevarat. Am reusit sa o fac si pe asta. Este super ok, nu am probleme de-o cam data si incepe sa imi placa. As vrea sa clarific cateva chestii ( cel putin sa imi fac umpic curat in mintea mea ).
 1. Blogul meu e plin de greseli. Da, este plin de greseli gramaticale deoarece sunt pur si simplu postarile au fost puse ori cand am fost super nervos si extrem de suparat ori cand am fost prea fericit si super euforic. Oricare ar fi varianta corecta, au fost scrise din suflet. Sufletul meu e prea plin de greseli si ciocolata amara ca sa fie schimbat.
 2. A trebuit sa schimb adresa blogului. Mi-am lasat increderea in cineva si  nu zic ca a fost o greseala ce am facut, dar vreau ca acesta sa fie jurnalul MEU. Sa fie citit de cineva care nu ma cunoaste sau care nu ma judeca. Vreau pe cineva care nu ma judeca! Inafara de L. nu cred ca pot sa fac exceptii la aceasta problema.
 I-am promis lui O. ca nu am sa scriu despre el pe acest blog. Pacat, ca nu am putut sa ma tin de promisiunea asta. El vede lucrurile intr-un fel, eu in altul. Vara asta a fost ciudata rau si vreau sa uit jumate din ea. Cred ca am reusit sa imi las gandurile pe de-o parte dar nu stiu cat va dura asta.
 Cu toate astea fiind spuse, presupun ca acel visator om a revenit.

California Dreaming

 

Nu pot sa explic ce simt acum, daca e doar o revelatie din cauza melodiei sau sunt chiar sentimentele mele care isi fac loc intre gandurile adunate la un loc. Tot ce stiu este ca simt o furnicatura pe coloana cand aud acele versuri si ca vantul intra usor pe geam. Poate totul e asa de usor si vad eu un ocean urias cu niste valuri complicate care se lovesc de orice li se afla in cale. Poate ca m-am ferit de acele valuri, sau poate le infrunt prea mult? Nu stiu daca ma voi scufunda sau nu, dar nu pot astepta sa aflu. Ma intreb daca ce simt eu acum este doar o faza sau chiar vor ramane acolo sentimentele, si ma intreb asta pentru ca nici eu nu mai stiu ce simt/fac in ultima vreme. Ma atasez asa de usor, si totusi nu chiar. Poate vazand acea persoana mi-a adus in fata niste amintiri ce speram sa le revad, sau poate doar pe acea persoana. Poate ca acele chestii cu care m-a surprins ar fi fost de fapt o trezire la viata unor sentimente ciudate care m-au pus pe ganduri si nu prea cred ca le voi suporta prea mult. Or maybe i've just been California Dreaming. Too much maybe... I feel like it's gonna last awhile.

 

Prea multe semne de intrebare; Prea putine raspunsuri; Prea putina viata.

 Nu stiu ce naiba, is asa de sensibil si trebuie sa ma vad asa cum spun altii. Ma chinui sa scriu ceva aici, sa zic ce simt dar nu pot pentru ca nu stiu ce simt. Ma urasc? Poate, nu stiu, nu stiu cum sa rezolv asta, nu stiu cum sa repar chestii, nu stiu cum sa imi traiesc viata, nu stiu daca cuvintele astea sunt adevarate. Nu stiu si gata. Nu ma pot exprima, uneori ma intreb dece mai incerc. Ma intreb dece mai incerc sa fiu eu, pentru ca nu pot, ma catar, ma prind, cad. Asta e povestea mea zilnica.

Ai prins de radacina.

Esti pe maini bune, totul va fi ok.

Cacat, ai picat. Las-o balta, dece mai incerci? Nu vezi ca mai umpic si iti plangi de mila? Penal.

Dece credeam ca o sa fie totul ok azi? Dece? Totimpul este rau, ma intreb dece am sperat la asta. Credeam ca ceva s-a schimbat? Hell no. Nu stiu, is distrus in toate punctele de vedere, fizic, psihic mai ales, si imi vine sa urlu sa tip sa dau cu pumnii in tot, sa lupt. Sa lupt? Nici nu stiu daca pot lupta fara arme. E ceva cu care te confrunti zi de zi. Ar trebui sa renunt? Ar trebui sa ma dau batut in legatura cu tot? Gandestete idiotule gandeste-te la lumea care te inconjoara, ei vor asta? Chiar vor asta? Poate nu realizeaza, dar nu o fa. Stii ca vrei sa o faci, dar te lasi balta pentru ca stii ca cel putin trei persoane ti-ar simti lipsa. Poate ti se pare aiurea dar iti vor simti lipsa, pesoanele care pretind sa te cunoasca pentru ca le-ai aratat cine esti, cine vrei sa fi, cine ai fost. Dar vrei sa o faci asai? Normal, vrei sa te lasi batut. Nici nu ai curaj sa te duci dincolo sa faci chestia asta, sa te distrugi, sa i distrugi pe cei din jur. Doar da-ti o palma si mergi mai departe.

 Dar daca totusi? Nu vrei sa fie mai departe, ai dat palma, vrei sa mergi mai departe? Nu? Ia o hotarare, fa ceva, daca vrei fa acel lucru, dar trebuie sa te confrunti cu consecintele, daca nu reusesti? Ce vei spune? Ai sa spui ca a fost un moment tragic si nu o sa se mai intample, ca in filme, viata merge mai departe happy ever after, cacat. Nu , nu e asa si in realitate, te vor inchide intr-un spital cel mai probabil in timp ce ai tai iti vor aduce de mancare si tu seara plangi si dai cu pumnii in pereti de ciuda, gandintu-te ca dupa postul asta vei merge dincolo si vei lua doar doua si vor fi de ajuns. Dar nu ai curajul asai? Nu ai curajul sa ti-o iei ca si cum ai scoate inima din piept, si ai arunca-o in ocean, lasand-o sa mearga jos de tot. Semne de intrebare peste tot,  sparg ecranu, prea multe intrebari.